Women, love is sick!






Am ochii injectati si privirea fixa. Imi reflecteaza secvente din povesti si filme si imaginea ta mi-e inghetata pe retina. E tarziu, e frig si intuneric. Ies pe balcon, dau muzica incet, sfasai perdeaua si deschid usa. O unda puternica de vant imi izbeste fata. Simt miros de ploaie si pamant ud. Fac un pas in fata si ma las in voia stropilor care imi ustura pielea fetei. Simt in nelinistea mea, linistea ta si ma agita. Simt o usturime a ochiilor si incep sa lacrimez. Ma simt poate prea mizerabil, prea nefolositoare. Incerc sa-mi controle gandurile si totusi mai fac un pas in fata. Sunt agitata si nu am stare. Ma intorc in camera, scotocesc in buzunarul rupt al blugilor aruncati pe fotoliu, imi scot pachetul turtit de tigari, iau o tigare si ma intorc in ploaie.
Pun mana in spatele ghiveciului galben, iau bricheta si imi aprind tremurand tigarea. Primul fum este absolut innebunitor, simt cum ma urca la cer si ma coboara inapoi aproape simultan, ca si cum as avea o copie. In fine.. delirez. Imi tremura dintii si tigarea se stinge. Imi trag patura pe spate si mai trag un fum puternic din tigare pana se reaprinde. Simt ca nu mai pot distinge obiectele la distanta si totul este un intreg... Ametesc usor asa ca ma speriu si intru in casa. Camasa mi-e lipita de piele la propriu si din par imi picura apa. Sting tigarea in doza de energizant pe jumatate goala de pe masa, ridic volumul muzicii si ma trantesc in pat.Vreau sa stau asa putin, cu gandul nicaieri, cu mirosul ploii inca proaspat inundandu-mi toate simturile. Atipesc poate 3 minute si ma trezesc subit intr-un zgomot infernal. Bubuieli in usa. Deschid si te gasesc razimata de tocul usii, hainele iti miros puternic a alcool si tutun, iar machiajul este intins pe tot obrazul de atatea lacrimi. Imi spui ca iti pare rau dar nu mai ai forta sa stai pe propriile picioare asa ca imi cazi in brate. Ce ar trebui sa fac acum? Meriti oare sa te tin aici cu mine, sa iti ofer grija mea? Si daca nu e asa.. eu un pot fi ca tine. Te ridic pe brate si te duc in baie. Te asez in vana si dau drumul la apa calda. Iti ridic cu grija tricoul, si iti dau jos blugii. Pielea ta este atat de alba incat mi-e teama sa nu te pierd pentru totdeauna. Incep sa-mi revin aproape complet, poate datorita sperieturii, incep sa realizez gravitatea problemei. Iti iau capul usor in mainile mele si iti curat fata de fardul intins. Esti ata de frumoasa, mereu ai fost si toata lumea te inviaza, ma intreb oare cand o sa realizezi si tu asta. Iti masez usor corpul cu buretele inmuiat in apa fierbinte, apoi te asez in prosop si in brate te mut in pat. Inchid usa de la balcon, arunc doza de energizant, schimb stilul de muzica si te invelesc bine. Ma intreb acum, ce ar trebui sa fac. Ies din nou in balcon insa ploaia s-a oprit. Imi aprind alta tigare si caut agitata telefonul. Oare ar trebui sa chem pe cineva? Nu! Am intrat singura in asta, e de datoria mea sa o ajut. Sting tigarea de jumatate si ma asez in pat langa tine. Ma simti asa ca deschizi ochii sa ma vezi. Imi zambesti asa cum numai tu sti sa o faci si ma tragi aproape. Imi soptesti cuvinte grele si ma saruti cu ultimele puteri. Inchid ochii cateva secunde sa ma odihnesc insa deja e dimineata. Tu nu mai esti langa mine si regasesc doar scrisul tau pe un biletel lipit de sticla cu lapte cu textul " Te iubesc si vreau sa fi numai a mea! ". Hmm, se pare ca nu mi-ai uitat proastele obiceiuri, apreciez dar asta nu ma face mai mult a ta.
E tarziu din nou, e intuneric si e rece. Ies in balcon si o iau de mana. Ma saruta apasat si apoi imi musca buza inferioara. Intra in camera urmarindu-ma cu privirea. Se aseaza in pat si imi face semn sa ma alatur. Mai trag un fum de tigare, mai iau o inghititura din vinul rosu si intru in camera.Nici nu stiu cum o cheama. Deschid frigiderul sa iau 2 cuburi de gheata. Vad sticla de lapte cu biletul tau inca lipit pe ea. O lacrima imi curge cu rapiditate si simt ca imi scrajnesc dintii. Smulg biletul, il fac ghem si il arunc in gunoi. Iarta-ma dar
niciodata nu voi putea fi numai a ta. Ma intorc in pat si ma bucur de ce mi-a mai ramas!

Comentarii

  1. Multumesc frumos! A fost ceva spontan " botezul " blogului... sper sa te atraga si postariile pe curand . :*

    RăspundețiȘtergere
  2. :O waw...ce postari pline de suflet :-"
    No words, dar e mai bine ca-n paginiile lui :-?? Cioran..stii ce a spus? "De ce nu scriu femeile? Pentru ca ele pot plange oricand", parca asa era...aici nu sunt deloc de acord cu el.
    Sa nu te opresti din scris never, adica sa culegi din fiecare clipa, esentialu si sa-l insiri undeva.
    L.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare