Iubirea mea, durerea noastra




Metrou. Tiscsit de suflete, amestec de sentimente. Veselie, tristete, ura, afectiune...
    Piata Victoriei.
Incerc sa-mi odihnesc mintea pentru cateva momente. In fata ochilor mi se deruleaza franturi din filmul vietii ei. Nu am fost prezenta la nici unul din momentele pe care le vizualizez si simt. Simt durerea, placerea, dezamagirea ei. Le simt ca si cum as fi personajul principal, ca si cum as fi ea si ma doare. Ma chinuie, ma zbat sa scap, ma gandesc la zane si la printi pe cai albi din basme. Nici un efect. Imaginile frumoase se estompeaza incet, nu ma pot pacali.
    Ma musca de obraz, imi sfasaie carnea. Sangele mi se prelinge pe toata fata insa nimeni nu observa, nimeni nu imi aude tipetele disperate de durere. In stanga mea, un tanar sta sprijinit cu tampla de bara. Il stran puternic de brat, il zgariu pe frunte si gat, strig insa nimic. Nici o reactie.
Ma tarasc in genunchi spre usa si ma ridic lasanudu-mi greutatea pe batranica de langa usa. In un urma mea raman darele de sange.
    Universitate.
Cobor si imi privesc chipul in sticla automatului de racoritoare. Sunt eu, sunt bine, sunt intreaga. Nu am nici urma de sange pe fata si nu mai simt durera.
Pe tine oare inca te mai doare?
http://www.youtube.com/watch?v=BfSKyla5Xfo&list=FLChY3Zg3cHj71XTaYZ8uwmg



                                              ~Sa-mi spui cand ti se face dor!

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare