Mai ramai


     Oprește-te o clipă. Închide ochii și permite-i vântului să-ți mângâie trupul. Te doare? Ești fericită? Mai ști să visezi? Îți mai aduci aminte să zâmbești? Mai poți să speri? Paradoxal! Tu copilul visător ai uitat să faci asta.

     Poți să-ți spun un secret? Ai un zâmbet minunat.

Ochii tăi nu știu să mintă, în ei privind, te citesc că pe o carte deschisa.

     Cât e ceasul? S-a făcut din nou tărziu. Iar lipsești și orele se scurg din ce în ce mai greu.

     Ai văzut ce frumos plouă afară? Îmi era dor să simt mirosul de pământ ud după o ploaie de primăvara. Mi-e dor de zâmbetul tău deja. Nu, nu e bine! Am devenit dependenta. O să mă vindec oare? Îmi doresc doar să fi fericită.

    Tu vi și pleci așa cum soarele rasare și apune. Dar dacă într-o zi vei dispărea? Vă fi întuneric și mie mi-e teama. Să nu dispari! Mi-e frica de întuneric.





                                                 ~ Să-mi spui când ți se face dor!

Comentarii

  1. Prietenia pe care o subliniezi in aceste randuri este uimitoare. Cred ca "dependenta" pe care o ai face fericite doua persoane. Bucura-te de ea. :)

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare