Imi era dor... Imi era dor sa reflectez asupra trecutului, prezentului si al viitorului. Am disparut un timp, am fost rapita din realitate, am vrut sa ma izolez cu gandurile si sentimentele mele. Am vrut sa construiesc din nou zidurile interioare spre alte lumi sau pericole. Am vrut sa imi creez din nou lumea mea, asa cum am visat in totdeauna ca va fi, dar ceva lipseste mereu. Ori de cate ori as relua procedeul, o piesa lipseste. Nu stiu de ce mi-a luat atat de mult sa imi dau seama care este, era simplu... Pur si simplu intr-o noapte am deschis ochii brusc si mi-am dat seama. Piesa lipsa este " ea " . Si daca ma insel? Daca asta e doar parerea mea? Ei bine.. simplu, daca asta e doar in imaginatia mea, vreau sa ma conving. Sti vorba aceea " pana nu dai cu capul de pragul de sus al usii, nu crezi ca doare ". Asa sunt si eu. Vreau sa ma conving, vreau sa te am, vreau sa fi a mea, sa vad daca asa este sau nu. Nu pare greu, dar este! Se spune ca, fericirea, nu se poate atinge niciodata, dar toata viata merita sa alergi in cautarea ei!
Comentarii
Trimiteți un comentariu